Denumirea, semnul permanent al partidului și semnul electoral
Art. 1 Denumirea partidului este PARTIDUL PATRIOȚILOR, prescurtat PP.
Art. 2 Însemnele Partidului Patrioților
(1) Semnul permanent al Partidului Patrioților este reprezentarea prevăzută în Anexa 1.
(2) Semnul electoral al Partidului Patrioților este reprezentarea prevăzută în Anexa 2.
(3) Culorile partidului sunt GALBEN, ROȘU, ALBASTRU ȘI NEGRU, conform specificațiilor tehnice din anexele la prezentul statut.
(4) Semnul electoral al partidului poate consta în semnul permanent ori într-o variantă grafică a acestuia, aprobată de organul competent al partidului, în condițiile legii.
(5) Reprezentarea grafică a semnului permanent este prevăzută în Anexa 1, iar reprezentarea grafică a semnului electoral este prevăzută în Anexa 2, în variantele alb-negru și color aprobate de partid.
Sediul
Art. 3 Sediul PP este în București, strada Prelungirea Ghencea, nr. 93 F, parter, cam. 2, Sector 6.
Cadrul legal
Art. 4 Partidul Patrioților este persoană juridică de drept public și își desfășoară activitatea pe întreg teritoriul național, în conformitate cu prevederile Constituției României, ale legislației române în materie politică și electorală și ale prezentului statut. Partidul este înregistrat în Registrul Partidelor Politice la Tribunalul București, cu numărul 254.
Obiectivele partidului
Art. 5 În activitatea sa, Partidul Patrioților urmărește exclusiv obiective politice.
Art. 6 Partidul Patrioților, prin acțiunile sale sau prin platforma-program, își propune drept obiective prioritare următoarele:
1. apărarea și promovarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului;
2. promovarea și apărarea democrației, a pluralismului politic și a statului de drept;
3. respectarea și păstrarea suveranității statului român;
4. respectarea legislației statului român, cu aplicarea tratatelor în domeniu, la nivel european;
5. întreprinderea tuturor demersurilor legale pentru respectarea tratatelor internaționale la care a aderat România și în care este membru cu drepturi depline;
6. alinierea legislației din România în acord cu prevederile tratatelor Uniunii Europene;
7. egalitate de tratament între persoane, fără deosebire de sex, religie, etnie;
8. formarea clasei de mijloc a României;
9. egalitate de șanse în sistemul educațional, indiferent de sex, religie, etnie, situație socio-economică, stare de sănătate;
10. gratuitatea învățământului de stat, preșcolar, școlar (primar, gimnazial, liceal) și universitar și recunoașterea egalității de șanse între sistemul de învățământ de stat și sistemul de învățământ privat;
11. asigurarea serviciilor medicale la cele mai înalte standarde europene, gratuite pentru toți cetățenii români, indiferent de sex, religie, etnie;
12. construirea de spitale noi, dotate cu tehnică și aparatură performantă la standarde europene, pentru a facilita accesul cetățenilor la un sistem de sănătate calitativ, cât mai aproape de domiciliu;
13. răspunderea în fața legii a tuturor cetățenilor, indiferent de sex, religie, etnie;
14. răspunderea materială și penală a funcționarilor publici pentru abuzurile comise împotriva altor cetățeni, indiferent de funcțiile deținute;
15. construirea de fabrici, uzine și unități de producție, cu dezvoltarea în domeniul roboticii industriale și agricole; dezvoltarea micilor producători, microîntreprinderilor și întreprinderilor mici și mijlocii, care reprezintă 99% din întreprinderile UE;
16. întărirea bazelor legislative în politica industrială, energetică și, cu precădere, în cercetare și dezvoltare;
17. completarea cadrului legislativ în politica în materie de inovare, cu acces la finanțare pentru tinerii absolvenți, având ca obiective creșterea gradului de informare cu privire la oportunitatea accesării de fonduri structurale europene pentru cel puțin 40.000 de tineri, facilitarea accesului la programe de formare dedicate accesării fondurilor structurale europene pentru cât mai mulți tineri, dezvoltarea abilităților de accesare și gestionare a fondurilor structurale europene pentru tineri absolvenți de studii superioare, în funcție de specializare, urmărind astfel rămânerea acestora în țară, cât și întoarcerea tinerilor români din diaspora;
18. dezvoltarea politicii privind siguranța națională;
19. întărirea politicii privind securitatea și siguranța statului de drept, întărirea puterilor legislativă, executivă și judecătorească;
20. înființarea unei politici penale, astfel cum există o politică economică sau fiscală, aceasta fiind de competența Ministerului Public, ca parte a autorității judecătorești și ca reprezentant al intereselor generale ale societății, a ÎCCJ ca instituție care asigură actul de justiție și a CSM, care garantează independența justiției;
21. întărirea siguranței și securității sociale prin măsuri de politică penală;
22. întărirea politicii interne și externe a țării, astfel cum este definită de Constituție, prin legile organice impuse de aceasta, de celelalte legi emise de Parlament, dar și de hotărârile sau sentințele date de ÎCCJ, cât și de celelalte instanțe de judecată;
23. urmărirea îndeaproape, prin intermediul comisiilor juridice, a punerii în aplicare a hotărârilor și sentințelor date de instanțele de judecată;
24. instituirea de obiective pe termen scurt privind întărirea siguranței cetățenilor, prin întărirea cadrului legislativ în domeniu, sporind prezența în stradă a polițiștilor și jandarmilor prin creșterea numărului de patrule mixte, prin intensificarea acțiunilor preventive desfășurate de Agenția Națională Antidrog și Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane;
25. dezvoltarea unei politici privind calitatea, siguranța, securitatea, sănătatea și mediul, prin întărirea legislației și reglementărilor din domeniu, prin aplicarea cadrului legislativ cu eficiență și cu strictețe;
26. modificarea și completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România, atât cetățeni ai Uniunii Europene, cât și cei din afara uniunii;
27. întărirea statutului magistraților, polițiștilor, cât și a cadrelor militare;
28. dezvoltarea, modernizarea și construirea de noi căi de comunicații și de transport, terestre, rutiere, ferate, maritime, fluviale și aeriene;
29. inventarierea tuturor resurselor naturale, inclusiv cele de la suprafață și din subsol, în vederea gestionării acestora de către statul român în condiții de normalitate și eficiență;
30. asigurarea, în vederea dezvoltării în mediul rural, a agriculturii, cu prioritate pentru crearea condițiilor de muncă și locuit moderne;
31. crearea de condiții și facilități, în toate domeniile, pentru cointeresarea, în vederea revenirii în țară, a tuturor cetățenilor României, indiferent de sex, religie, etnie și vârstă;
32. respectarea și revizuirea tuturor relațiilor pe care România le are cu alte state și, totodată, îmbunătățirea, reanalizarea și repunerea în funcțiune a celor ignorate, cu respectarea legislației Uniunii Europene și a normelor în domeniu emise de aceasta;
33. Partidul Patrioților pledează pentru reîntregirea teritorială și națională cu Republica Moldova și pentru lichidarea de facto a consecințelor Pactului Ribbentrop–Molotov.
Art. 7 Partidul Patrioților va urmări împlinirea obiectivelor sale politice inclusiv prin organizarea unor activități care promovează valorile, principiile și politicile menționate la art. 6, precum:
a) acțiuni și luări de poziție politice;
b) elaborarea de politici publice și proiecte de lege;
c) implementarea, prin acțiunile partidului și ale aleșilor săi din administrația publică locală și centrală, a principiilor și valorilor asumate;
d) acțiuni de promovare, simpozioane, conferințe și dezbateri politice;
e) consultări publice, cercetări, studii și rapoarte privind aspecte social-politice, care privesc situația drepturilor și libertăților fundamentale, problemele de mediu sau funcționarea instituțiilor democratice;
f) acțiuni educative în materie politică, precum sesiuni de instruire, tabere și cursuri tematice;
g) campanii publice, inclusiv în mediul online, pentru promovarea unor cauze punctuale sau a valorilor partidului.
Calitatea de membru al partidului
Art. 8 CALITATEA DE MEMBRU AL PARTIDULUI
(1) Poate fi membru al Partidului Patrioților orice cetățean român cu drept de vot, precum și orice cetățean al Uniunii Europene care nu deține cetățenia română și are domiciliul în România, în aceleași condiții ca cetățenii români, dacă îndeplinește cumulativ următoarele condiții:
a) a împlinit vârsta de 18 ani;
b) aderă la principiile, doctrina și programul partidului;
c) se angajează să respecte statutul și disciplina partidului;
d) nu se află într-una dintre situațiile de interdicție prevăzute de Constituția României și de lege.
(2) Nu pot deveni membri ai Partidului Patrioților:
a) persoanele care promovează rasismul, xenofobia, autoritarismul, fundamentalismul religios, violența și orice alte idei și acțiuni contrare drepturilor, libertăților și demnității umane;
b) persoanele cărora le-au fost retrase drepturile electorale prin decizii definitive și/sau irevocabile ale instanțelor judecătorești;
c) persoanele care au primit condamnări penale pentru infracțiuni comise cu violență sau pentru fapte de corupție;
(3) Dintre membrii partidului se pot alege membri de onoare care pot fi persoane din țară sau străinătate, cetățeni români, indiferent de sex, religie, etnie, care s-au remarcat prin sprijinirea valorilor sau activității Partidului Patrioților.
(4) Calitatea de membru de onoare se acordă de către Congresul Național, la propunerea președintelui partidului, a Biroului Executiv Central, președinților organizațiilor județene, filialelor municipale, orășenești, comunale și din diaspora.
(5) În cazul aducerii de prejudicii grave partidului, titlurile onorifice se pot retrage de către forurile care le-au acordat, la propunerea președintelui partidului, a Biroului Executiv Central, a președinților organizațiilor județene, filialelor municipale, orășenești, comunale sau din diaspora.
Art. 9 Sunt simpatizanți ai Partidului Patrioților cetățenii care susțin valorile, principiile și politicile partidului și pot fi invitați să participe la diverse acțiuni politice ale partidului, indiferent de sex, religie sau cetățenie. Aceștia pot deține numai funcții onorifice, stabilite de Biroul Executiv Central.
Art. 10 (1) Calitatea de membru al Partidului Patrioților se dobândește la nivel central sau local, prin completarea unei adeziuni în format letric sau online, după aprobarea și înregistrarea acesteia.
(2) Aprobarea sau respingerea cererii se trimite prin toate mijloacele de comunicare existente, în termen de maximum 30 de zile lucrătoare de la data depunerii cererii și este de competența Biroului Executiv Central sau a filialelor teritoriale, în funcție de organizația/filiala unde este depusă cererea.
(3) Partidul poate solicita persoanelor care depun cereri de adeziune informații cu privire la trecutul lor, activitatea lor în organizații civice, profesionale sau politice anterioare înscrierii în partid și cu privire la eventualele incompatibilități precizate la art. 8 alin. 2.
(4) În cazul unei decizii de respingere a cererii, solicitantul poate formula împotriva acesteia o contestație în termen de 10 zile de la primirea refuzului. Contestația se soluționează de către Comisia de Arbitraj în termen de 30 de zile de la primirea ei. Hotărârea Comisiei de Arbitraj este definitivă în cadrul jurisdicției interne a partidului și se comunică contestatorului în termen de 30 de zile de la soluționare.
Încetarea sau pierderea calității de membru al partidului
Art. 11 Calitatea de membru al PP încetează prin deces, demisie, excludere sau înscrierea într-un alt partid politic.
Art. 12 (1) Calitatea de membru al PP se suspendă:
a) la cerere, atunci când un membru al partidului urmează să îndeplinească o funcție administrativă sau publică incompatibilă cu calitatea de membru de partid;
b) disciplinar, ca urmare a unei sancțiuni de partid.
(2) În cazul unei decizii de suspendare a calității de membru, persoana vizată poate formula împotriva acesteia, în termen de 10 zile, o contestație scrisă, care se soluționează de către Comisia de Arbitraj în termen de 30 de zile de la primirea contestației. Hotărârea Comisiei de Arbitraj este definitivă în cadrul jurisdicției interne a partidului și trebuie comunicată în termen de 30 de zile de la soluționarea contestației.
Art. 13 Excluderea din PP se poate produce ca urmare:
a) a inactivității nemotivate și prelungite;
b) a săvârșirii unor fapte de natură a aduce grave prejudicii morale ori materiale PP;
c) a încălcării grave a prevederilor statutului;
d) neplata cotizației pe o perioadă de trei luni;
e) a manifestării unor acțiuni care promovează rasismul, xenofobia, autoritarismul, fundamentalismul religios, violența și orice alte idei și acțiuni contrare drepturilor, libertăților și demnității umane;
f) a retragerii drepturilor electorale prin decizii definitive și/sau irevocabile ale instanțelor judecătorești;
g) a condamnării penale pentru infracțiuni comise cu violență sau pentru fapte de corupție.
Abateri, sancțiuni disciplinare și proceduri de aplicare
Art. 14 Membrii Partidului Patrioților răspund disciplinar dacă:
a) nu își respectă obligațiile prevăzute în statut;
b) dacă nu își îndeplinesc sarcinile asumate;
c) încalcă cu bună știință prevederile statutului, programul partidului și principiile instituite prin acestea;
d) fac declarații tendențioase care încalcă prevederile statutului;
e) manifestă poziții contrare deciziilor adoptate în cadrul partidului, fără o consultare prealabilă și fără motive temeinic justificate;
f) desfășoară acțiuni tendențioase cu privire la activitatea partidului;
g) comit fapte care prejudiciază grav imaginea partidului, inclusiv prin difuzarea de informații privind activitatea partidului, fără acordul partidului;
h) au un comportament public care lezează demnitatea umană.
Art. 15 (1) Sancțiunile care pot fi aplicate sunt:
a) avertisment scris;
b) suspendare din funcție;
c) destituire din funcție;
d) retragerea sprijinului politic pentru funcția deținută în administrația publică sau orice altă instituție a statului român;
e) suspendarea calității de membru al partidului pe o perioadă determinată;
f) excludere din partid.
(2) Persoana din partid asupra căreia se inițiază o procedură de aplicare a unei sancțiuni trebuie notificată, prin orice mijloc de comunicare, cu privire la motivele care au declanșat procedura și are dreptul de a se apăra.
Art. 16 (1) Sancțiunile în partid se hotărăsc de către Biroul Executiv Central și de către forurile de conducere ale filialelor teritoriale și din diaspora ale partidului din care face parte membrul de partid. Decizia de aplicare a unei sancțiuni se comunică celui în cauză, în termen de 30 de zile.
(2) În cazul unei sancțiuni, membrul poate formula împotriva acesteia, în termen de 10 zile, o contestație scrisă, care se judecă de către Comisia de Arbitraj în termen de 30 de zile de la primirea contestației. Hotărârea Comisiei de Arbitraj este definitivă în cadrul jurisdicției interne a partidului și se comunică contestatorului în termen de 30 de zile de la soluționare.
(3) Excluderea membrilor care îndeplinesc funcții de conducere la nivel central sau funcții administrative și care au fost aleși de Congres (președinte, prim-vicepreședinte, vicepreședinte, secretar general, trezorier general) și aplicarea celorlalte sancțiuni prevăzute la art. 15 nu pot fi realizate decât cu aprobarea Congresului ordinar sau extraordinar.
(4) Excluderea membrilor cu funcții de conducere și funcții administrative din filialele Municipiului București și ale sectoarelor, din organizațiile județene și filialele municipale, orășenești, comunale și din diaspora se decide de către Biroul Executiv Central, cu respectarea procedurii de notificare, a dreptului la apărare și a contestației prevăzute la art. 15 alin. (2) și la prezentul articol.
(5) Împuternicirea pentru funcțiile vacante de conducere ale organizațiilor teritoriale poate fii efectuată doar de către Biroul Executiv Central.
Drepturile și îndatoririle membrilor
Art. 17 Membrii Partidului Patrioților au următoarele drepturi:
a) de a participa la dezbaterile interne privind programele și politicile partidului;
b) de a-și expune liber opiniile politice în interiorul partidului;
c) de a avea inițiativă politică, care să fie examinată în cadrul structurilor de conducere ale partidului la nivel central, local sau diaspora;
d) de a alege și de a fi ales în structurile de conducere ale partidului;
e) de a propune și de a fi propuși candidați pe listele electorale ale partidului, în condițiile legii, la alegerile prezidențiale, parlamentare, europarlamentare și locale, cu respectarea prevederilor statutare și a criteriilor stabilite de partid, pentru funcțiile respective;
f) de a reprezenta partidul în exterior, cu condiția acordării unui mandat din partea conducerii centrale, locale sau din diaspora, cu obiective clar stabilite;
g) de a sesiza structurile partidului;
h) de a demisiona din partid în orice moment, cu efect imediat.
Art. 18 Membrii Partidului Patrioților au următoarele îndatoriri:
a) să cunoască, să respecte și să aplice prevederile statutului și programului partidului;
b) să activeze într-una dintre organizațiile partidului și să contribuie la promovarea valorilor și politicilor acestuia;
c) să participe la acțiunile realizate de organizațiile partidului la nivel central și local;
d) să nu exprime public, în numele partidului, opinii care contravin politicii și strategiei partidului;
e) să respecte disciplina de partid și caracterul confidential al unor documente sau informații din interiorul partidului;
f) să informeze permanent conducerea organizațiilor teritoriale sau conducerea centrală, după caz, cu privire la activitățile desfășurate, în cadrul Parlamentului României, Parlamentului European sau al structurilor administrației publice centrale și locale;
g) să respecte hotărârile adoptate de către organizațiile și organismele partidului;
h) să militeze pentru unitatea, indivizibilitatea, suveranitatea și independența statului român, precum și pentru ridicarea prestigiului României în lume;
i) să achite cu regularitate cotizația lunară, în cuantumul stabilit de Biroul Executiv Central, cotizația putând fi diferențiată; cu titlu de excepție, membrii partidului aflați într-o situație obiectivă de dificultate pot solicita scutirea de la plata cotizației.
Principii de organizare
Art. 19 PP este structurat și format din organizații județene, organizația Municipiului București și organizații la nivelul diasporei, în țările în care există comunități de români. În cadrul acestor organizații se pot înființa filiale locale, la nivelul localităților, respectiv municipii, orașe, comune și Sectoarele Municipiului București. Aceste filiale se pot constitui din minimum 3 membri.
Art. 20 (1) Structurile teritoriale ale partidului sunt organizate la nivel județean, la nivelul Municipiului București, la nivel local și la nivelul diasporei.
(2) Structurile teritoriale ale partidului funcționează după principiul coordonării, dialogului și subordonării față de structurile superioare ale partidului, potrivit statutului.
(3) Organizațiile județene, organizația Municipiului București și organizațiile din diaspora se înființează cu un număr de minimum 3 membri.
(4) Înființarea și componența conducerii organizațiilor județene, a organizației Municipiului București și a organizațiilor din diaspora se validează de către Biroul Executiv Central.
(5) Filialele locale se înființează când au un număr minim de 3 membri și pot avea sediu sau punct de contact pe raza unității administrativ-teritoriale în care au fost constituite.
(6) Înființarea filialelor locale și componența conducerii acestora se aprobă de organizația teritorială competentă, cu validarea ulterioară a Biroului Executiv Central, potrivit statutului și regulamentelor partidului.
(7) Organizațiile județene pot avea sediu stabilit pe raza județului în care funcționează. Lipsa unui sediu distinct al organizației județene nu afectează înființarea, funcționarea, validarea conducerii sau reprezentarea acesteia în raporturile interne și externe ale partidului.
(8) Structurile teritoriale ale partidului nu au personalitate juridică.
(9) În raporturile cu terții, structurile teritoriale ale partidului sunt reprezentate de președintele acestora sau de persoane din conducere desemnate în acest scop.
(10) Structurile teritoriale ale partidului pot deschide conturi bancare, în condițiile legii, pentru încasarea cotizațiilor, donațiilor, liberalităților, împrumuturilor și a altor venituri permise de lege, precum și pentru efectuarea cheltuielilor curente. Conturile de campanie electorală se deschid și se utilizează exclusiv în condițiile legii speciale privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale.
Alte organizații
Art. 21 În cadrul PP se pot forma, cu aprobarea Biroului Executiv Central, comisii cu activități specifice, necesare desfășurării activității de partid. Aceste comisii vor avea un Regulament de funcționare, aprobat de către Biroul Executiv Central.
Organizarea partidului
Art. 22 (1) Partidul PP este organizat și funcționează pe întreg teritoriul țării, la nivel central, la nivelul Municipiului București, la nivelul sectoarelor Municipiului București, la nivel județean, municipal, orășenesc, comunal și la nivel de diaspora.
(2) În cadrul organizațiilor teritoriale pot fi înființate comisii, cu activități specifice obiectivelor partidului, din care pot face parte membri de partid și la care pot participa și membri simpatizanți ai partidului.
(3) În cadrul organizațiilor teritoriale pot fi înființate organizații de tineret (din membrii de partid cu vârsta până în 35 de ani) și de femei, subordonate președintelui, cu aprobarea, în prealabil, a Biroului Executiv Central.
(4) Organizațiile de tineret și femei se pot organiza în comisii de specialitate pe diferite domenii de activitate.
(5) Președintele organizației de tineret/femei poate deține funcție de conducere la nivelul organizației locale sau al diasporei.
(6) Organizațiile teritoriale pot convoca și organiza adunări generale cu respectarea statutului și programului partidului, cu aprobarea Biroului Executiv Central.
Organele de conducere și organele de decizie
Art. 23 ORGANELE DE CONDUCERE ȘI ORGANELE DE DECIZIE
La Nivel Central
(1) Organele de conducere și decizionale sunt:
a) Congresul;
b) Conferința Națională;
c) Biroul Executiv Central (B.Ex.C.), format din președinte, prim-vicepreședinte, vicepreședinți, secretar general, trezorier general.
La Nivel Județean
(2) Biroul Politic Județean al Partidului Patrioților este format din:
a) președintele, vicepreședinții, secretarul și trezorierul organizației județene;
b) președinții filialelor municipale, orășenești și comunale.
(3) Adunarea Generală a organizației județene este formată din:
a) președintele și vicepreședinții organizației județene;
b) președinții și vicepreședinții filialelor municipale, orășenești, comunale;
c) delegații aleși de fiecare filială prin raportare la numărul de membri, potrivit normei de reprezentare stabilite de partid.
La nivel de Municipiu, de Sectoare ale Municipiului București, Oraș, Comună, Diaspora
(4) Biroul Politic municipal, sectorial, orășenesc, comunal, de diaspora al Partidului Patrioților este format din:
a) președintele, vicepreședinții, secretarul și trezorierul filialei municipale, orășenești, comunale, de diaspora;
b) membrii desemnați din cadrul filialei, prin raportare la numărul de membri și potrivit regulamentelor partidului.
(5) Adunarea Generală a filialei municipale, orășenești, comunale sau de diaspora:
a) președintele, vicepreședinții, secretarul și trezorierul filialei municipale, orășenești, comunale, de diaspora;
b) membrii sau delegații desemnați din cadrul filialei, prin raportare la numărul de membri și potrivit regulamentelor partidului.
Art. 24 CONGRESUL
(1) Congresul este organul suprem de conducere al partidului și se convoacă o dată la 4 ani. Convocarea, data, locația și ordinea de zi se fac de către Biroul Executiv Central.
(2) Congresul extraordinar se convoacă motivat și justificat la propunerea:
a) președintelui partidului;
b) cu două treimi din numărul membrilor Biroului Executiv Central;
c) cu două treimi din numărul președinților de organizații județene.
(3) Congresul ordinar este anunțat cu minimum 30 de zile înainte de data desfășurării, iar Congresul extraordinar cu minimum 14 zile înainte, prin postare publică pe site-ul oficial al Partidului Patrioților și prin intermediul rețelelor de socializare, cu informarea conducerii organizațiilor din țară și din afara țării.
(4) Norma de reprezentare, propunerea de ordine de zi, locul de desfășurare sunt stabilite de către Biroul Executiv Central.
(5) Atribuțiile comisiilor și ale secretariatului congresului, vor fi stabilite prin regulamentul de organizare care va fi întocmit de Biroul Executiv Central.
(6) Delegații la Congres sunt aleși de organizațiile teritoriale ale Municipiului București, ale sectoarelor Municipiului București, ale județelor, municipiilor, orașelor, comunelor și diasporei, prin vot secret, potrivit normei de reprezentare stabilite de Biroul Executiv Central și regulamentul de organizare a Congresului.
(7) Atribuțiile Congresului:
a) dezbate și aprobă principiile doctrinare ale partidului și principalele direcții de acțiune politică;
b) stabilește strategia partidului;
c) adoptă sau modifică Programul partidului;
d) adoptă sau modifică Statutul partidului;
e) alege prin vot secret componența Biroului Executiv Central, respectiv președintele, prim-vicepreședintele, vicepreședinții, secretarul general și trezorierul general; mandatul acestora este de 4 ani sau, după caz, până la data următorului Congres Național Ordinar.
f) alege componența comisiilor de specialitate (Arbitraj, Cenzori, etc.) și aprobă raportul acestora;
g) decide schimbarea numelui și a semnului electoral al partidului, reorganizarea care poate consta în comasare, prin absorbție sau fuziune;
h) adoptă declarații politice, programe și rezoluții;
(8) La Congres participă cu drept de vot, membrii Biroului Executiv Central, președinții tuturor organizațiilor partidului și delegații aleși, în funcție de norma de reprezentare stabilită de către Biroul Executiv Central înainte de Congres.
(9) La Congres pot participa și invitați, lista acestora fiind întocmită de către Biroul Executiv Central. Invitații pot lua cuvântul cu acordul plenului, nu votează și nu pot candida.
(10) Congresul este statutar constituit în prezența a jumătate plus unu din numărul persoanelor prevăzute la alin. (8), iar deciziile se iau cu votul majorității simple a celor prezenți.
(11) Hotărârile Congresului se adoptă, de regulă, prin vot deschis, cu excepția hotărârilor privind alegerea persoanelor, care se adoptă exclusiv prin vot secret.
Art. 25 CONFERINȚA NAȚIONALĂ
(1) La Conferința Națională participă:
a) președintele partidului;
b) membrii Biroului Executiv Central;
c) președinții organizațiilor teritoriale (județene, diaspora și Mun. București) sau înlocuitorii acestora.
(2) Procedura și regulile de desemnare ale reprezentanților la Conferința Națională se stabilesc de către Biroul Executiv Central.
(3) Atribuții:
a) pune în aplicare, la nivel național, județean, municipal, comunal, diaspora, politica partidului și hotărârile Congresului;
b) stabilește și inițiază acțiuni pentru atragerea de noi membri și simpatizanți;
c) adoptă hotărâri privind activitatea și coordonarea organizațiilor teritoriale ale partidului la nivel național;
d) analizează activitatea structurilor teritoriale pe bază de rapoarte și informări;
e) propune bugetul organizațiilor județene și al filialelor municipale, orășenești, comunale, din diaspora;
f) aprobă raportul de activitate și raportul financiar anual al Biroului Executiv Central și descărcarea de gestiune;
g) identifică probleme locale sau naționale pentru a fi discutate la ședințele organelor de conducere;
h) desemnează candidatul partidului la alegerile prezidențiale și mandatează Biroul Executiv Central să îndeplinească formalitățile statutare și legale corespunzătoare.
(4) Conferința Națională își poate desfășura ședințele în prezența a 50% + 1 din numărul celor care trebuie să participe. Deciziile se iau cu majoritatea simplă a celor prezenți, prin vot deschis.
Art. 26 Biroul Executiv Central
(1) Conducerea executivă a organizației centrale este asigurată de un Birou Executiv Central care este format din:
a) 1 președinte;
b) 1 prim-vicepreședinte;
c) 7 - 15 vicepreședinți;
d) 1 secretar general;
e) 1 trezorier general.
(2) Biroul Executiv Central se întrunește lunar sau ori de câte ori este necesar;
(3) Participarea la ședințele Biroului Executiv Central are loc, de regulă, cu prezență fizică. În cazuri justificate, se acceptă participarea și votul prin sistem audio-video, în condițiile stabilite de Biroul Executiv Central.
(4) Atribuții:
a) își dă acordul cu privire la înființarea organizațiilor de tineret și de femei la nivel central, local și la nivelul diasporei;
b) validează înființarea organizațiilor teritoriale și componența conducerii acestora;
c) promovarea valorilor partidului prin toate mijloacele de comunicare;
d) prezentarea publică a pozițiilor partidului la toate nivelurile;
e) organizarea unor evenimente și conferințe de presă;
f) comunică la nivel local cu toate organismele de presă;
g) elaborează comunicate de presă și scrisori deschise;
h) organizează pe plan național, județean, local, diaspora campaniile electorale;
i) validează candidații la alegerile locale în anii electorali;
j) stabilește strategia electorală la nivel central și local;
k) stabilește norma de reprezentare la ședințele Congresului, respectiv numărul delegațiilor;
l) înregistrează, analizează și aprobă candidaturile pentru alegerile locale, parlamentare și europarlamentare, precum și pentru alte funcții în administrația publică locală și centrală; în materia alegerilor prezidențiale, Biroul Executiv Central pune în executare desemnarea făcută potrivit art. 25 alin. (3) lit. h);
m) organizează Congresul și elaborează regulamentul de organizare al acestuia, stabilind data, locația și ordinea de zi;
n) aprobă, după caz, formarea alianțelor electorale și politice de la nivel central și local.
o) în cazul vacantării (destituire, demisie, deces, etc.) a unei funcții din cadrul conducerii locale, împuternicește un alt membru pe această funcție, până la organizarea alegerilor.
Funcțiile de conducere
Art. 27 FUNCȚIILE DE CONDUCERE
(1) Funcțiile de conducere la nivel central sunt următoarele: președintele, prim-vicepreședintele și vicepreședinții, din cadrul Biroului Executiv Central.
(2) Atribuțiile președintelui:
a) organizează, supraveghează, coordonează, conduce activitatea de partid în perioada dintre Congrese;
b) comunică cu structurile organizatorice ale partidului și urmărește îndeplinirea hotărârilor elaborate la nivel central al partidului;
c) asigură pregătirea și desfășurarea corespunzătoare a Congresului și a Conferinței Naționale și are drept de veto în ședințele acestora;
d) reprezintă organizația în relațiile cu autoritățile, presa și cetățenii;
e) informează Biroul Executiv Central asupra problemelor apărute în partid și a propunerilor formulate în cadrul acestuia pentru dezbatere și decizie la nivel central;
f) președintele partidului este cel care numește consilierii personali și purtătorul de cuvânt;
g) face propuneri de numire și organizare a filialelor centrale, locale, diaspora, inclusiv a celor de tineret și femei;
h) președintele, cu acordul Biroului Executiv Central, va decide constituirea comisiilor de specialitate (Arbitraj, Cenzori, Buget și Finanțe și Juridică), precum și orice alte comisii necesare bunei desfășurări a activității;
i) președintele propune, în urma consultării cu Comisia de Buget și Finanțe și Trezorierul General, bugetul anual de venituri și cheltuieli și îl supune aprobării Biroului Executiv Central;
j) aprobă și propune Biroului Executiv Central preluarea de atribuții a aparatului administrativ (de exemplu: înlocuirea totală sau parțială a secretarului general, a trezorierului general, în cazuri justificate – boală, concediu, inactivitate fizică etc.);
k) poate înlocui, pe perioade determinate, până la Congres, cu acordul Biroului Executiv Central, secretarul general și trezorierul general, în cazul în care nu mai sunt compatibili.
(3) Atribuțiile prim-vicepreședintelui:
a) prim-vicepreședintele este înlocuitorul președintelui în situațiile care o impun, cu acordul acestuia;
b) prim-vicepreședintele va îndeplini aceleași atribuții ca cele ale președintelui pe perioada cât îl înlocuiește.
c) participă la deciziile din structurile centrale ale partidului;
d) reprezintă Partidul în relațiile cu autoritățile statului, cu celelalte formațiuni politice și ONG-uri din țară și din străinătate, cu mass-media;
e) face propuneri de numire și organizare a filialelor centrale, locale, diaspora, inclusiv a celor de tineret și femei;
(4) Atribuțiile vicepreședintelui:
a) participă la deciziile din structurile centrale ale partidului;
b) reprezintă Partidul în relațiile cu autoritățile statului, cu celelalte formațiuni politice și ONG-uri din țară și din străinătate, cu mass-media;
c) face propuneri de numire și organizare a filialelor centrale, locale, diaspora, inclusiv a celor de tineret și femei;
d) vicepreședintele exercită atribuțiile președintelui partidului în lipsa acestuia.
Organe administrative
Art. 28 ORGANE ADMINISTRATIVE
(1) Organele administrative la nivel central sunt: secretarul general și trezorierul general.
(2) Atribuțiile secretarului general:
a) organizează, coordonează, supraveghează și îndrumă activitatea secretariatului la nivel central, având aceleași atribuții, mai puțin supravegherea, și cu privire la secretariatele constituite la nivel de organizații locale, sarcina de supraveghere revenind secretarilor din filialele respective;
b) răspunde de evidența membrilor partidului, inclusiv gestionarea lor la nivel central;
c) primește și centralizează de la organizațiile locale, toate dezbaterile, deciziile și propunerile pentru prezentarea lor în ședințele Biroul Executiv Central, Conferinței Naționale sau Congresului, după caz;
d) organizează și pregătește ordinea de zi pentru ședințele Biroului Executiv Central, inclusiv Conferința Națională și Congres;
e) organizează ședințele Biroului Executiv Central și pregătește, împreună cu persoanele desemnate Conferința Națională și Congresul;
f) asigură relația de reprezentativitate a Partidului Patrioților, cu acordul președintelui și al Biroului Executiv Central, în relațiile cu presa, instituțiile publice, partidele politice, ONG-urile, din țară și din străinătate;
g) îndeplinește orice alte responsabilități în vederea desfășurării activității Partidului Patrioților stabilite de președinte și de către Biroul Executiv Central;
h) întocmește, redactează rapoarte de activitate, trimestrial și anual, pe care le prezintă președintelui partidului și Biroului Executiv Central;
i) participă nemijlocit la ședințele Biroului Executiv Central, redactând documentele necesare;
j) poate prelua activitatea trezorierului general, în cazul în care situația o impune, cu acordul președintelui;
k) organizează și asigură întreaga activitate de organizare și funcționare a structurilor teritoriale la nivel de diaspora, cu acordul președintelui;
l) prezintă rapoarte și informări periodice, și de câte ori este necesar, cu privire la activitatea acestor filiale;
m) coordonează și îndrumă activitatea secretarilor aleși la nivelul structurilor teritoriale;
n) îndeplinește alte responsabilități organizatorice stabilite de președintele Partidului Patrioților sau de către Biroul Executiv Central;
o) primește cererile de înscriere în partid și ține evidența membrilor și simpatizanților.
(3) Atribuțiile trezorierului general:
a) colectează cotizațiile membrilor și donațiile de la susținători.
b) organizează și coordonează activitatea financiar-contabilă a trezoreriei partidului;
c) coordonează activitatea financiar-contabilă a partidului și redactează un raport anual asupra acesteia, înaintându-l spre discuție Biroului Executiv Central;
d) întocmește împreună cu Comisia de Buget și Finanțe, bugetul de venituri și cheltuieli anuale;
e) îndeplinește orice alte responsabilități în vederea desfășurării activității Partidului Patrioților stabilite de președinte și de către Biroul Executiv Central.
Adunarea Generală Județeană, Locală, Diaspor
Art. 29 ADUNAREA GENERALĂ JUDEȚEANĂ, LOCALĂ, DIASPORA
(1) Organul de decizie la nivel județean este Adunarea Generală a organizației județene, iar la nivel local și de diaspora este Adunarea Generală a filialei respective.
(2) Adunările Generale, la toate nivelurile, sunt ordinare și se întrunesc în ședințe cel puțin o dată pe an. Adunările extraordinare se întrunesc ori de câte ori situația o impune, cu informarea prealabilă a Biroului Executiv Central.
Biroul Politic Județean și Local
Art. 30 BIROUL POLITIC JUDEȚEAN ȘI LOCAL
a) propune înființarea de filiale la nivel de municipiu, oraș, comună, sector, precum și de organizații de tineret și femei;
b) aprobă provizoriu înființarea filialelor și componența conducerii acestora, sub rezerva validării de către Biroul Executiv Central, potrivit statutului și regulamentelor partidului;
c) promovează valorile partidului și programul său în zona de competențe teritoriale prin toate mijloacele de comunicare;
d) prezintă public pozițiile Partidului Patrioților și comunică cu organismele mass-media, la nivel teritorial, cu aprobarea Biroului Executiv Central.
e) organizează și participă la orice tip de eveniment la nivel local și regional, pe teme diverse;
f) organizează pe plan local campanii electorale cu ocazia alegerilor locale, parlamentare, europarlamentare și prezidențiale.
Funcțiile de conducere și administrative la nivel local
Art. 31 (1) La nivel local (organizații/filiale), funcțiile de conducere și administrative sunt:
a) președintele – funcție de conducere;
b) vicepreședintele – funcție de conducere;
c) secretarul și/sau trezorierul – funcții administrative.
(2) Secretarul poate îndeplini și calitatea de trezorier și poate înlocui trezorierul în cazuri justificate, cu acordul prealabil al președintelui filialei. Mandatul acestora este de 4 ani.
Art. 32 Alegerea președinților la nivel local (organizații/filiale)
(1) Președinții organizațiilor și filialelor sunt aleși în cadrul Adunărilor Generale, prin vot secret. Aceștia pot fi desemnați cu titlu interimar de către Biroul Executiv Central până la întrunirea Adunării Generale la nivel local.
(2) Mandatul președintelui de organizație sau filială este de 4 ani.
(3) La propunerea președintelui partidului, a unei treimi dintre membrii Adunării Generale sau a Biroului Executiv Central, Adunarea Generală poate stabili mai multe funcții de vicepreședinte la nivelul fiecărei filiale.
Adoptarea hotărârilor
Art. 33 Cvorum necesar pentru adoptarea hotărârilor:
a) pentru ședințele Biroului Executiv Central, cvorumul necesar pentru întrunirea acestora este de jumătate plus 1 (50% + 1) din numărul membrilor, iar deciziile se iau de către majoritatea simplă a celor prezenți;
b) pentru ședințele Adunărilor Generale, este necesară prezența de jumătate plus 1 (50% + 1) din numărul membrilor, iar deciziile se iau de către majoritatea simplă a celor prezenți;
c) dacă la prima ședință convocată nu se întrunește numărul necesar de membri, se convoacă o a doua ședință, prin orice mijloc de comunicare, cu aceeași ordine de zi; la a doua convocare, ședința se desfășoară indiferent de numărul membrilor prezenți, iar hotărârile se adoptă cu majoritatea simplă a celor prezenți;
d) a doua convocare va fii stabilită după minim 7 zile de la primul termen;
e) la ședințele Adunărilor Generale este obligatorie prezența președintelui filialei respective. În caz de imposibilitate de prezentare, acesta va desemna un reprezentant, votul acestuia fiindu-i opozabil;
f) hotărârile adoptate sunt obligatorii pentru toți membrii organizației;
g) se acceptă votul prin sistem audio-video în condițiile stabilite de organul competent, cu respectarea cerințelor de identificare a participanților și de exprimare neechivocă a votului;
h) participarea la ședințe are loc, de regulă, cu prezență fizică; în cazuri justificate, se acceptă și participarea în sistem audio-video;
i) în cazul în care numărul de voturi este nedecis/egal, votul președintelui este decisiv.
Comisii de specialitate
Art. 34 (1) În cadrul partidului pot fi constituite comisii de specialitate, în condițiile stabilite de lege.
(2) Procedura de funcționare și organizare a acestor comisii va fi stabilită printr-un Regulament Intern, de către Biroul Executiv Central.
Comisia de Arbitraj
Art. 35 Comisia de Arbitraj
(1) Comisiile de Arbitraj sunt organizate și funcționează la nivel central și la nivel teritorial, potrivit prezentului statut și regulamentului aprobat de organul competent al partidului.
(2) Membrii Comisiei de Arbitraj sunt aleși pentru un mandat de cel mult 4 ani.
(3) Comisiile de Arbitraj sunt formate dintr-un președinte și 4 membri și au următoarele atribuții principale:
a) soluționează diferendele dintre membrii partidului sau dintre aceștia și organele de conducere ale partidului, după caz, la nivel central sau teritorial;
b) soluționează contestațiile privind desfășurarea ședintelor organelor de conducere;
c) asigură părților dreptul la opinie, dreptul la apărare și o procedură echitabilă de soluționare.
(4) Hotărârile Comisiei de Arbitraj sunt definitive în cadrul jurisdicției interne a partidului.
Comisia de Cenzori
Art. 36 Comisia de Cenzori
(1) Comisiile de Cenzori sunt structurate si functioneza la nivel central si la nivel local.
(2) Comisiile de Cenzori sunt formate dintr-un președinte și 3 membri și au următoarele atribuţii:
a) verifică gestiunea partidului;
b) exercită atribuții prevăzute de lege pentru comisiile de cenzori.
Comisia Juridică
Art. 37 Comisia Juridică
(1) Se organizează și funcționează la nivel central.
(2) Este formată dintr-un președinte și 3-7 membri.
(3) Se ocupă cu examinarea și avizarea actelor întocmite, a proiectelor legislative și a altor documente cu caracter juridic, întocmite la nivelul partidului.
Comisia de Buget și Finanțe
Art. 38 Comisia de Buget si Finante
(1) Se organizează și funcționează la nivel central;
(2) Este formată dintr-un președinte și 3 membri;
(3) Atribuțiile acestei comisii sunt următoarele:
a) dezbate și avizează bugetul de venituri și cheltuieli;
b) întocmește proiecte de lege privind taxele, impozitele și alte măsuri fiscal-bugetare;
c) verifică și avizează activitatea trezorierului general.
Alte comisii
Art. 39 Președintele partidului, cu acordul Biroului Executiv Central, decide și constituirea oricăror alte comisii necesare desfășurării activității partidului.
Fondurile partidului
Art. 40 Fondurile partidului provin din:
a) cotizații ale membrilor de partid;
b) donații, legate și alte liberalități;
c) împrumuturi în bani, de la persoane fizice și juridice;
d) venituri provenite din activități proprii;
e) subvenții de la bugetul de stat acordate în condițiile legii.
Art. 41 (1) Cotizațiile sunt obligatorii pentru fiecare membru, în cuantum diferențiat după funcția ocupată. Neplata cotizațiilor pe o perioadă de 3 luni poate constitui temei pentru declanșarea procedurii de sancționare, inclusiv excluderea, în condițiile art. 13-16. Pierderea calității de membru nu operează automat.
(2) Cuantumul cotizației va fi stabilit în fiecare an prin hotărârea Biroului Executiv Central.
(3) Cuantumul inițial al cotizației de membru este de 10 lei.
(4) Biroul Executiv Central stabilește o cotizație lunară diferită de cea stabilită la alin. (3) pentru persoanele alese sau numite în funcții de conducere în structurile partidului, în administrația publică centrală, în administrația publică locală, precum și pentru parlamentari și parlamentarii europeni.
(5) Biroul Executiv Central stabilește o contribuție financiară lunară pentru filiale.
(6) Dovada plății cotizației se face prin extrasul de cont sau altă formă prevăzută de lege.
Art. 42 Donațiile primite de la persoane fizice și juridice nu vor depăși plafoanele prevăzute de lege, iar la primirea donațiilor se va verifica și înregistra identitatea donatorului.
Art. 43 (1) Veniturile partidului se utilizează numai în condițiile legii și ale prezentului statut.
(2) Veniturile provenite din subvenții de la bugetul de stat se utilizează exclusiv pentru destinațiile permise de lege.
(3) Veniturile partidului pot fi cheltuite, în condițiile legii, pentru următoarele destinații:
a) întreținerea, funcționarea și dotarea sediilor;
b) cheltuieli de personal;
c) presă, propagandă și materiale de promovare;
d) organizarea activităților și evenimentelor partidului;
e) deplasări în interes organizatoric, politic sau administrativ, inclusiv în străinătate;
f) telecomunicații, utilități, chirii, comisioane bancare și alte cheltuieli administrative;
g) investiții în bunuri mobile și imobile, în condițiile legii;
h) cheltuieli aferente campaniilor electorale, numai potrivit legii speciale privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale;
i) alte cheltuieli necesare desfășurării activității partidului, dacă sunt permise de lege.
Patrimoniul partidului
Art. 44 Patrimoniul partidului
(1) Patrimoniul partidului este format din bunurile mobile și imobile deținute în proprietate sau obținute în condițiile legii.
(2) Activitatea financiar-contabilă a partidului este supusă controlului comisiilor de specialitate și a trezorierului general.
Art. 45 Încetarea activității partidului
Partidul Patrioților își încetează activitatea în condițiile și cu respectarea prevederilor legii partidelor politice.
Art. 46 Dispoziții finale
(1) Prezentul Statut este valabil din momentul adoptării și va putea fi modificat în condițiile prevederilor lui și cu respectarea dispozițiilor legii partidelor politice.
(2) Statutul poate fi completat cu regulamente de organizare și funcționare, aprobate de Biroul Executiv Central, în măsura în care acestea nu contravin legii și prezentului statut.
Prezentul statut a fost redactat și aprobat în forma actualizată azi, 23.05.2026, în 3 exemplare, în urma ședinței Congresului Ordinar din data de 23.05.2026.
