
Dragi compatrioți, la 24 ianuarie 2023 sărbătorim împlinirea a 164 de ani de la Unirea Moldovei cu Țara Românească, care a dus la apariția primului stat român modern, Principatele Române Unite. Evenimentul este cunoscut ca „Mica Unire”, pentru a fi diferențiat de „Marea Unire”, care consemnează reîntregirea României, prin alipirea Transilvaniei la Patria Mamă. Cele două evenimente sunt legate între ele, pentru că fără UNIREA de la 1859, nu ar fi fost create condițiile necesare pentru realizarea, la 1 decembrie 1918, a României Mari.
„Mica Unire” a fost posibilă ca urmare a eforturilor comune a claselor politice de la Iași și București, care au lăsat deoparte orice dispută sau interes personal, punând mai presus de orice necesitatea creării unui stat român puternic. Soluția identificată în acel moment a fost alegerea maiorului Alexandru Ioan Cuza ca domnitor în cele două țări române. Chiar dacă o parte importantă a marilor puteri ale vremii s-au opus acestui proces, înaintașii noștri au preferat să riște un conflict armat pe teritoriul statului nou creat, decât să mai trăiască separat.
Astfel, prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza putem spune că Armata Română, împreună cu întreaga populație, a contribuit decisiv la ambele evenimente istorice.
Din păcate, sentimentul patriotic al politicienilor români de la 1859 nu este regăsit în rândul actualei clase politice de la București, mai ales al arcului guvernamental din ultimii 18 ani. În consecință, actuala clasă politică a pus și va pune întotdeauna propriile interese, în special cele materiale, înaintea țării și a cetățenilor României.
Să nu uităm că fostul președinte al României, Traian Băsescu, a împărțit societatea în bugetari și „privați”, pensionari și cetățeni activi, cadre didactice și părinți etc. Toate acestea în timp ce membrii partidului său (indiferent că s-a chemat PD, PDL sau PNL) administrau bugete de stat de miliarde de euro, administrare făcută mai mult în interes personal decât al cetățenilor României. La schimbarea președintelui, românii au sperat într-o reformă a statului și a societății, precum și a realizării de către noul lider de la Cotroceni a unui proiect de țară (de, este „neamț”). Contrar acestor așteptări, precum și a promisiunii făcută de Klaus Werner Iohanis, conform căreia va fi „președintele tuturor românilor”, noi toți am avut parte de aceeași surpriză neplăcută, președintele manifestând evidente poziții partizane. Totodată, prin diverse „trompete”, societatea română a fost iarăși împărțită în militari, polițiști, procurori, judecători și civili, în „speciali” și oameni de rând, în fețe bisericești și mireni, în credincioși și atei etc., ducând din nou la ruperea coeziunii și unității poporului român. Și iarăși ne-am trezit singuri în fața unei agresive clase politice locale, subordonată mai curând unor interese străine, care ne-a transformat în colonie a altor state. Aspectul a fost vizibil pregnant cu prilejul eșecului înregistrat la ultima tentativă a României de aderare la spațiul Schengen, când președintele și premierul României, într-un unic gest de solidaritate cu poporul român, nu au dorit să cedeze în fața pretențiilor exagerate ale unor puteri și companii străine.
Cu prilejul aniversării „Micii Uniri”, Partidul Patrioților îndeamnă la un nou moment de solidaritate, demn de înaintașii noștri de la 1859, și să sancționăm la următoarele alegeri, prin vot, actuala clasă politică și să alegem formațiunea politică a patrioților, care ar putea reforma statul român.
În final, cu prilejul sărbătoririi „Micii Uniri”, Partidul Patrioților dorește să adreseze un călduros „La mulți ani!” tuturor românilor, indiferent dacă sunteți în țară, Italia, Spania, Marea Britanie, Canada, SUA, sau oriunde altundeva în lume.
Iulian Surugiu
Presedinte Partidul Patrioților